Au trecut nopti,zile,sufeream de foame si frig,de singuratate si durere,sufeream de dorul lui,intr-un final insa,am inteles..ma abandonase,ma lasase din nu stiu ce motive singur pe lume,intr-o lume prea mare pentru mine. Si am continuat totusi sa astept in acel loc. Si am asteptat mult,voi oamenilor ati trecut in graba,nu ati vazut ca eram mic si slab,nu mancasem de mult,dar nu v-a pasat..ati trecut,la fel ca timpul..eu insa am asteptat,poate poate el se va intoarce,dar nu s-a mai intors..
Intr-o zi insa,am vazut alti oameni cu cateii lor,am vrut sa aleg spre ei,dar nu mai puteam,corpul meu neajutorat slabise prea mult,nu mai aveam forta,ma stingeam usor.. Cumva era mai bine daca o faceam.
Dar intr-o zi am vazut o masina,si oameni rai m-au smuls de pe trotuar,si m-au aruncat in acea masina lovindu-ma atat de tare fara motiv,dadeau in mine,ma chinuiau..stiam cumva ca sfarsitul meu e aproape si nu am protestat. Am ajuns intr-un spatiu rece si urat,am vazut alti catei acolo,suferind de singuratate si foame,speram cumva sa fi fost singurul..dar nu eram,erau sute in acel loc..era murdar si rece ca un cavou..ma intrebam daca sunt mort sau daca viata mea devine si mai grea..am stat cuminte intr-un colt. Eram trist caci ma gandeam ca daca el are sa se intoarca nu ma va mai gasii in locul acela..si am adormit,se auzeau plansete si mirosea a moarte,dar nu m-am speriat,am continuat sa astept..ce asteptam nici eu nu stiam..
La un moment dat am auzit o voce plansa 'uite acolo in colt,saracul,e slab mort,vreau sa il scot de aici' apoi maini calde m-au ridicat si m-au imbratisat strans..nu stiam unde sunt,ce se intampla,dar pentru prima data in mult timp am simtit iubire..
Viata mea s-a schimbat,oamenii nu sunt toti rai,sunt bine acum,dar multi dintre noi mor,mor in chinuri si voi inca ne abandobati si ne ucideti. Priviti in ochii nostrii,incetati masacrul asta, incetati durerea asta care ati aruncat-o in noi,pentru ca noi,in ciuda a tot ce ati facut VA IUBIM ENORM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu