mai ales, pe cei care nu au trecut pragul târgurilor de la Muzeul Ţăranului Român - la inaugurare târgului "Platoul Piaţa Amzei", sâmbătă, 24 septembrie 2016, ora 10.00, unde altundeva decât pe platoul din Piaţa Amzei.
Împreună vom "tăia pamblica" şi ne vom bucura de legume şi fructe sănătoase, abia culese, vom gusta din bucate tradiţionale şi prăjituri proaspete şi vom degusta băuturi uşoare sau tulburătoare :).
Vom proba costume populare vechi de 100 de ani şi ne vom minuna de mobilierul de odinioară. Şi dacă ne plac, poate le vom cumpăra.
Copiii noştri se vor tăvăli prin paie şi vor picta turtă dulce, iar noi ne vom aşeza la o vorbă, fără grija lor. Împreună vom petrece cât e ziulica de lungă.
Dar şi mâine şi poimâine.
Vă aşteptăm cu drag,
Silvia şi prietenii săi
de pe Platoul Piaţa Amzei
__________________________
„Numele meu este Silvia Nanu, am 51 ani, sunt din Brăila și sunt inginer textilist.
Până în 2010 mi-am condus propria firmă de confecțiii textile, firmă care avea peste 100 de angajați și mi-am vândut produsele sub marca proprie, în toate hipermarketurile din România, în 12 magazine proprii și am exportat prin rețeaua Metro în 10 țări din Europa. A venit criza și faptul că mi-am inceput afacerea în 1990, la doar 25 ani, după doar 6 luni de producție într-o fabrică de confecții, fără a ști cu adevărat ce înseamnă managementul, mai ales in vreme de criză, împovărată de un credit de 1 milion de euro, a dus la falimentul societății, pierderea locuinței proprii, a locuinței părinților și încă doua apartamente aparținând rudelor.
La 45 ani, nu e tocmai simplu să o iei de la capăt, fără bani și in plină criză economică. În urmatorii 3 ani am făcut cursuri de recalificare încercând să descopăr un alt drum. Astfel am terminat un curs de administrator pensiune turistică, un curs de olărit și un al treilea, de bucatar-cofetar. Cu ultimile doua cursuri, am simțit că în sfârșit, mi-aș putea găsi un rost. Așa că m-am apucat de făcut prăjituri, dotările minime pentru acest domeniu fiindu-mi mai ușor de procurat decât un cuptor de ars ceramică sau o roată a olarului.
Drumul meu de început nu ar fi fost prea norocos ,dacă nu erau târgurile de la Muzeul Țăranului Român. Nu a fost simplu,concurența era mare, dar în cei aproape 3 ani de târg, am reușit să-mi găsesc un nou drum, să am clienți fideli și să-mi întreţin familia.
Din păcate și acest drum s-a întrerupt.” *)
Pe 19 august 2016.
Astăzi, 24 septembrie 2016, nu pornesc, ci deschid eu un nou drum!
mie şi expozanţilor rămaşi fără „piaţă de desfacere”, pentru că, prin bunăvoinţa admistraţiei locale Sector 1 şi prin ajutorul unor consilieri locali inimoşi, tradiţia continuă pe „Platoul Piaţa Amzei”.
Dar ne şi reinventăm! Pentru că, dacă până acum o lună ne regăseam în vorbele unui mare scriitor, Ion Luca Caragiale, cu a sa tablă de materii a pitorescului târg de Moşi, publicată în „Moftul român”, la 18 mai 1901: „Turtă dulce – panorame – tricoloruri – bragă – baloane – soldaţi – mahalagioaice – lampioane – limonadă – fracuri – decoraţiuni – decoraţii – doniţe – menajerii – provinciali – fluiere – cerşetori – ciubere – cimpoaie – copii – miniştri – pungaşi de buzunare – hârdaie – bone – doici – trăsuri – muzici – artifiţii – fotografii la minut – comedii – tombole (...)”, astăzi ţintim mai sus de un simplu act comercial.
Vrem să fim o platformă socială, unde să-şi dea întâlnirea arta tradiţională cu cea contemporană, unde copiii să-nveţe meşteşuguri străvechi, dar şi voluntariatul, să consumăm, dar să şi recilăm, să ne simţim bine alături de prieteni, dar să-l şi dăruim.
Să ne vedem cu bine,
Silvia Nanu
*)http://
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu